Planificare sau la ghicitoare

Împotriva voinţei mele, mi-a ghicit Mercedesa din Craiova. Nu ştiu dacă era adevărata Mercedesa din Craiova, care, am aflat ulterior, e un brand respectat printre ghicitoare- nu o văzusem şi nu auzisem de ea în viaţa mea până atunci. Dar această Mercedesa m-a făcut să zâmbesc într- un moment când nu eram deloc veselă, şi de atunci, de fiecare data când mă gândesc la ea.

Era între Crăciun şi Rev, o zi post-festin porcin, gri şi grea, care predispunea la reflecţie şi la bilanţuri de final de an. Ieşisem în aerul rece şi tăios, şi după o plimbare prin ceaţă, m-am odihnit pe o bancă în centru, privind trecătorii. Fumam o ţigară lungă, făcându-mi socoteala: Bani? mai puţini ca anul trecut Job? Acelaşi, dar mai trist ca anul trecut Dragoste? Şi anul acesta am ratat-o cu (prea puţină) graţie. Călătorii în afară? Doar una şi scurtă, dar frumoasă, ce-i drept. Pe final de ţigară, am ajuns la concluzia că stau bine doar la capitolele prieteni, lecţii învăţate şi împăcare cu mine însămi. Bune şi astea, mereu îmi ies cel mai bine. Lasă, că la restul umblăm anul viitor, dacă am ştii şi cum...hmmm, poate nu stau totuşi aşa bine la capitolul lecţii învăţate...
Şi când mă măcinam eu mai tare cu îndoiala în mine însămi, apare Mercedesa. Cu fuste roşii şi cojoc de lâna, Mercedesa îmi zâmbeşte cu un dinte lipsă, se prezintă şi mă abordează fără fasoane.Oare are al şaselea simţ? Nu, dar are tupeu să insiste, după ce o refuz de vreo 6 ori- căci, cerebrală de felul meu, nu cred în ghicitoare şi n-am văzut vreuna live în viaţa mea.

Hai totuşi, să văd că ai meşteşug, Mercedesa, dacă zici tu că e gratis.Presimt că nu chiar, dar hai, că sunt sărbătorile şi mă simt şi eu generoasă by default. Ce zici, am suflet sincer, şi tare bun, şi respect până şi un copil mic? Sigur, spune-mi ceva ce nu ştiu. O să trăiesc aşa mult? Nici nu aş prea aş vrea, Mercedesa, deşi dacă mă las de fumat poate poate. O să am doi copii? Deci, tre să mă las de fumat. Şi eventual, să găsesc pe cineva care să mi-i facă. Aaaa, am cununiile legate? Nu-i bai Mercedesa, toate prietenele mele care au fost pe la colege de-ale tale sunt în aceeaşi situaţie. Chiar şi cele căsătorite. Dacă se câştiga bine din dezlegări de farmece, te cred şi eu. Mai bine zi-mi de altele. Hmmm, cu bolile în familie ai cam dat-o în bară Mercedesa. Lasă, mă bucur că sunt din neam de oameni sănătoşi. Aaa, şi funcţia mea nu e pe măsura mea, că am minte brici şi am învăţat multă carte. Da măi Mercedesa, asta merge la 80% din clienţii tăi. E criză, mulţi au funcţie de şomer cu studii superioare. Oooops, nu e bine că sunt iute şi mă nevrez repede dacă nu primesc ce vreau? Nu prea e, ştiu, dar face parte din farmecul meu. Îmi faci tu un descântec-rugăciune instant? Hai, dacă tot am început. Da eu nu cred Mercedesa în de-astea, şi nu te enerva, mai bine crezi tu şi pentru mine.


Mercedesa mi-a ghicit şi mi-a descântat pentru vreo 15 RON, negociaţi la sânge.
A avut dreptate uneori, s-a înşelat uneori, dar, şmecheră, gureşa şi încrezătoare în puterile ei, mi-a dat iluzia profesionalismului. Nu mi-a părut rău de bani nici o clipă, pentru că mi-a oferit ceva la care eu nu puteam să ajung singură atunci. Perspectiva asupra propriei mele vieţi, fie că va fi cum zice ea sau nu. Mercedesa a făcut din ziua aceea tristă un punct pe linia mulţilor ani care vor urma. Iar pe mine, unică în tristeţea mea, m-a aliniat în grămada pestriţă a clienţilor ei, oameni care şi-or fi făcut bilanţuri la fel că mine, au nevoie de speranţa unui viitor mai bun şi au încredere într-un destin pe măsura lor, fie făurit de stele sau de ei înşişi.

De aceea, îi trimit un gând bun Mercedes, ori de câte ori îmi amintesc de ea. Ştiu că i-ar placea asta.